marți, 27 mai 2008

Prietenul

Am un prieten care mi-a spus pentru ce sa lupt, pentru ce sa stau, pentru ce sa visez si pentru ce sa merg.

Am un prieten care a admis ca mergem o clipa, ca stam un veac si ca ne asfintim prea devreme.

Am un prieten caruia i s-a luat gandul de 'amintire', cucerirea lui 'a fi impreuna', eul lui ce-l urma.

Am un prieten trist in uimire ca de ce el, ca de ce acum si pur si simplu ca ' de ce'.

Am un prieten care stie cum e viata ca insemn al lui 'am trecut pe aici'.

marți, 20 mai 2008

Uliul nedobândit

Fremăta deasupra mea înălţimile şi a poposit în ochiul meu drept pe o creangă. Apoi mi-am apropiat privirea de mine să-i văd unduirea şi s-a ridicat în două aripi, mi-a planat împrejurările şi a răspuns chemării mele.
Am închis ochii, am aşteptat, l-am chemat şi s-a apropiat din aripă în aripă cu grijă, a poposit pe mâna mea dreaptă puternic de sălbatic ca un vârf, şi-a înfipt cârligele în creanga mea de mână şi a stat semeţ câteva clipe. Apoi m-a analizat scurt ca o sălbăticiune vie, şi-a sprijinit vietatea de mine şi dintr-o dată m-a cuprins clipa fericirii în braţe. Nu-mi amintesc să mai fi fost atâta eu în mine. Atunci i-am vibrat surâzător de repede mulţumire şi ne-am înnodat firele privirii. L-am chemat, a venit din sălbăticia lui în sălbăticia mea, nu mi-a scos ochii, deşi pentru o sclipire de moment am crezut că o să o facă, am crezut că o să-mi ciugulească vederea pentru îndrăzneală, însă nu mi-a făcut niciun rău, pesemne aveam acelaşi miros de ulii nedobândiţi. Mi-a lăsat fulgii ceruţi să îmi fac un cuib în vârf, după care a zburat în mine a întoarcere.

miercuri, 14 mai 2008

27 de străpungeri ale lui “acasă”

Acasa este unde esti; acasa poate fi un prieten sau poate fi o zi, sau poate fi un context sau o abilitate sau un pahar de vin sau o vicisitudine, sau ora exactă, sau un răgaz, sau tu pur si simplu in cochilia ta.

Acasa poate fi cand plouă sau cand nu plouă, când esti desculţ, când eşti pe cale de a nega, când esti, când asculţi, când te sustragi, când adormi, când simţi că îţi pare rău că va trece, când îţi rămâne în cap.

Cand zici ‘acasă’ iti pare devreme, iti pare aproape, iti pare repaus;
acasa e verde mereu, acasa e viu, acasa există şi, mai ales, „acasa” este.

marți, 13 mai 2008

din colectia preocupari anterioare vadite

'securitate internationala', pag. 59

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/pdf/Sfera_105.pdf

pe vremea cand 'presedintia' conta

candva in trecut: pag. 12

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/pdf/Sfera_104.pdf