Ploua cu picurii pasilor tai
In calea luminata de fiecare stea stinsa
Si roua lacteii imi impovara schitul
cu negura noptii tale aprinsa
Cu fiecare respiratie mai aproape adusa de gura
Ma impamanteneam eu mai aproape de tine
Si-n fiecare aripa stinsa
Ma-nvolburam ca o stihie
Macii zambeau din memorie
Un asezamant de mult uitat
Si-n fiecare soapta fara voie
Era un cuvant neimbracat
Iar eu ? Eu cantam
joi, 3 iunie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)