marți, 2 noiembrie 2010

Uitare

Din nimic, rasare luna si se aduna inspre casa
Ca un pas intins in ceata…ma adun spre dimineata.
Trist visez la zori albastre
Mai plapande, mai cu soare
Tot ce vad si imi apare…
E uitare…si uitare.

Un fior impinge umbra mai incolo, mai cu viata
Si-mi tresalta-un ac din suflet
Sa fiu azi; sa uit, sa-nlatur
….ce n-am fost in alta viata.

Pe meleaguri osandite se strecoara-n cant visarea
Si alunga ca o boare nepasarea si uitarea.
As fi fost, dar azi nu-i maine.
Nu-i poveste sa rasune ca un vis trezit devreme,
Ca o vorba scrijelita de durere si nevrere.
Si asa, pe rand, apare:
Tot ce vad si-mi vine-n suflet…
E uitare…si uitare.